Cântare de petrecanie din Maramureș
pentru Gabriela Tudor
Negrule, pământule,
Negrule, mormântule,
Mulți oameni ai mai mâncat
Și încă nu te-ai săturat
Până pe Gabi o-ai luat;
Mulți oameni ai înghițit
Și încă nu te-ai mai hrănit
Și pe Gabi o-ai celuit.
Mânânce-te focu, moarte,
Mult ești fără de dreptate:
Tăt acolo te silești
Unde tu nu trebuiești
Și pe soți îi despărțăști,
Pe bărbați îi văduvești.
De-aș pune mâna pe tine
N-ai mai supăra pe nime
Cum m-ai supărat pe mine.
N-ai putut, tu, moarte, mere
Unde-s orbi, fără vedere,
Și schilavi, fără putere,
Că te-așteaptă cu plăcere.
Vină, Gabi, până-afară
Să te sufle vânt de vară
Ca să te trezească iară.
Dacă, Gabi, te-ai scula
De lucru noi nu ț-om da,
Vorba nu ț-om înturna.
Vină, Gabi, până-n vară,
Mi-i găsi pe șatră-afară
Cu păr mare despletit,
Cu lacrămi până-n pământ.
Să știu, Gabi, c-ai vini
Înainte ț-oi ieși
Și drumu ți l-aș tomni:
Cu bumbac și cu fuior
Presărate de-a meu dor,
Cu bumbac și cu mătasă,
Cu inima mea cea arsă.